Maraton la viteza plus cincizeci

 - Jurnal de alergator -

O poveste despre depășirea limitelor, determinare pentru ceea ce îmi place să fac, curaj, perseverență, disciplină, prietenie, oameni frumoși, dăruire.

După competiția de la Băneasa deja eram alta. Mă simțeam foarte motivată și îmi doream să particip din nou la altă competiție. Energia și bucuria de la competiții îmi dădeau o stare de bine atât de puternică încât abia așteptam să o trăiesc din nou.

Evident că a venit și momentul mult așteptat, ce însemna atingerea obiectivului din programul pe care îl parcursesem: 42kRoșu, de la canapea la maraton. Mai exact: să alerg un maraton! Am ales să mă înscriu la Maratonul Internațional de la Sibiu. Nici nu știu de ce am ales Sibiu, însă eram așa de emoționată de parcă dădeam examen pentru prima dată în viața mea.

Am găsit și o parteneră de alergat, Simona, care se înscrisese și ea la competiția din Sibiu, astfel am planificat împreună detaliile deplasării, cazare și altele. Am plecat cu o zi înainte de cursa, cu multe peripeții. Dar în final am ajuns cu bine. În Sibiu ne-am întâlnit cu alți colegi de alergat și din clubul 5 AM, coordonat de Dan Luca. Toți ceilalți erau înscriși la semimaraton. Mă simțeam ca o ciudățenie, mă luase deja frica. Și multe alte emoții, gânduri care se băteau cap în cap.

Dimineața m-am trezit foarte devreme și am dat o tura de câțiva kilometri prin centrul Sibiului pentru încălzire, relativ aproape de unde ne cazasem și de piața unde se dădea startul. Emoțiile au crescut pe mâsură ce se apropia ora de start. Am plecat împreună cu Simona, iar acolo ne-am întâlnit și cu restul colegilor. Eu am luat prima startul, fiind la maraton.

Traseul a fost absolut fabulos. Mai întâi am alergat prin oraș, centrul vechi, apoi am ajuns prin Dumbravă, după care pe traseul tramvaiului am ieșit din Sibiu spre Rășinari, Poplaca, după care întoarcere în piața mare, unde era finish. Am cunoscut Sibiu în alergare. Eram fascinată de tot ce vedeam, deși alergam destul de bine încercând să mențin un ritm rapid, totuși nu am putut rezista să nu mă opresc să fac poze. Voluntarii erau foarte primitori, ne încurajau, ne aplaudau.

Eram entuziasmată și de câte ori întâlneam voluntari care ne încurajau, parcă și ritmul meu se accelera. Cea mai grea porțiune pentru mine a fost distanța dintre Sibiu și Rășinari, pe traseul tramvaiului. Alergam în linie dreapta și nu se întâmpla nimic. Am avut impresia că stau pe loc. La mijlocul distanței era un grup de voluntari. Atunci mi-am dat seama că totuși alergam. Dar după ce am depășit voluntari iarăși am simțit că alerg în gol.

Din jurnalul de pe grupul 42kRoșu:

26 mai 2018

I did it!!!!

Nu am cuvinte să pot exprima bucuria!

Primul meu maraton în imagini! Sibiu este fascinant!

42kRoșu este un program genial! Mulțumesc Andrei, super coach! Mulțumesc Cezara, înspirația mea! Mulțumesc alegătorilor din acest minunat grup. Alături de voi am învățat să-mi depășesc limitele! Voi reveni cu povestea maratonului... sau cum s-ar spune to be continued!

 4 iunie 2018

Povestea maratonului meu. De fapt era povestea despre un semimaraton! În urma cu doi ani îmi propusesem să alerg un semimaraton, pentru ca 21 km este foooaaaarte mult, nu-i așa?

Mă rog, așa mi se părea mie atunci. Și am uitat de acel obiectiv, până când am fost provocată de fiica mea, Cezara, în octombrie 2017, să încep programul 42kRoșu (pentru că în acest grup se aleargă în familie, nu-i așa?).

Să vă mai spun că acest program este genial? Sau că poate crea dependenta? (mie mi-a creat )

Cred că este inutil!... însă pot să vă spun că te provoacă să vrei mai mult și mai mult, și mai mult, și toooooot mai mult!

(...)

Între timp, cifrele mele pe anul acesta (adică de la 1 ianuarie și pana la 30 mai), arată cam așa:

- total pași: 2.227.230 (cred că v-am mai spus că merg mult pe jos);

- total km alergați: 482.89 km (aici mai am ceva de alergat );

- competiții finalizate: semimaraton Băneasa Forest Run - locul 3 categoria de vârstă; maraton Sibiu finalizat - locul 7 feminin (nici măcar nu mă așteptam la asta ).

Ce ar mai fi de spus? Că abia am început și anul mai are încă 7 luni!

Despre lista de beneficii ce să vă mai spun? Este așa de lungă, că nu știu cu ce să incep mai întâi: sănătate, disciplină, încredere în sine, apartenența la un grup fain, antrenament cu cel mai bun coach, curajul de a alerga și la minus 9 grade, pe zăpadă sau pe ploaie (nu am răcit deloc în iarna asta), energie cât cuprinde (și chiar am nevoie când acasă am un băiețel plin de energie de nu mai fac față), depățirea multor limite.

Urmărind cu atenție filmulețele lui Andrei am învățat să respir corect, să alerg corect, să am o postură corectă, să mă relaxez când alerg, să mă distrez când alerg, am învățat despre nutriție, cum să mă pregătesc pentru un maraton, cum să abordez maratonul, ce să fac după maraton, despre echipamentul potrivit.

Și multe altele... pentru că sunt multe lucruri bune de învățat! A... și nu in ultimul rând, mi-am dat seama ca la +50 pot face atît de multe, chiar să alerg și la un maraton !

Ce îmi doresc eu pentru mine?

Să alerg pana la 90 spre 100 (de ani, sîc!), în familie, împreuna cu copii, nepoții și de ce nu și strănepoții 😀😀😀😂.

- va urma -